Care este deosebirea între gârliţa mare şi gârliţa mică:

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 342

Păsările, oaspeţi de vară în România, cuibăresc:

A) în România;

B) în ţările nordice;

C) în ţările sudice.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 343

Păsările, oaspeţi de iarnă în România, cuibăresc:

A) în România;

B) în ţările nordice;

C) în ţările sudice.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 344

Remigele reprezintă penele cu ajutorul cărora păsările:

A) menţin directia;

B) zboară;

C) păstrează temperatura corpului.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 345

Rectricele reprezintă penele cu ajutorul cărora păsările:

A) menţin direcţia;

B) zboară;

C) păstrează temperatura corpului.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 346

Tectricele păsărilor servesc pentru:

A) menţinerea direcţiei;

B) acoperirea aripilor;

C) formarea “oglinzii”.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 347

Sacii aerieni, aflaţi în legătură directă cu plămânii păsărilor, servesc în principal pentru:

A) izolare termică a organelor interne;

B) plutire mai uşoară în timpul zborului;

C) mărirea capacităţii de respiraţie a plămânilor.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 348

Păsările din speciile de interes cinegetic au:

A) 5 degete;

B) 4 degete;

C) 3 degete.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 349

Poartă denumirea de sarsele următoarele specii de raţe sălbatice:

A) raţa mică şi raţa cârâitoare;

B) raţa moţată şi raţa cu ciuf;

C) raţa mare şi raţa pestriţă.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 350

La raţa mare dimorfismul sexual este:

A) slab pronunţat;

B) pronunţat;

C) inexistent.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 351

La raţa mare, năpârlirea se produce:

A) la ambele sexe deodată;

B) mai întâi la femele şi apoi la masculi;

C) mai întâi la masculi şi apoi la femele.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 352

La raţa mare ”oglinda” este:

A) galbenă;

B) albă;

C) albastru-violetă.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 353

Raţa mare este, de regulă, specie:

A) poligamă;

B) monogamă;

C) rareori monogamă.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 354

Hrana raţei mari este de origine:

A) exclusiv vegetală;

B) exclusiv animală;

C) animală şi vegetală.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 355

Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa mare?

A) A;

B) B;

C) C.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 356

La raţa cârâitoare dimorfismul sexual este:

A) slab pronunţat;

B) pronunţat;

C) inexistent.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 357

Raţa cârâitoare este specie:

A) exclusiv sedentară;

B) oaspete de vară;

C) sedentară şi oaspete de iarnă.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 358

La raţa cârâitoare ”oglinda” este:

A) slab pronuţată la femele;

B) inexistentă la mascul;

C) asemănătoare ca formă şi culori la ambele sexe.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 359

Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa cârâitoare?

A) A;

B) B;

C) C.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 360

La raţa mică dimorfismul sexual este:

A) slab pronunţat;

B) pronunţat;

C) inexistent.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 361

La raţa mică ”oglinda” este:

A) slab pronunţată la femele;

B) inexistentă la mascul;

C) colorată identic la mascul şi la femelă.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 362

Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa mică?

A) A;

B) B;

C) C.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 363

Raţa mică este specie:

A) de pasaj şi oaspete de iarnă;

B) sedentara;

C) oaspete de vară.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 364

La raţa fluierătoare dimorfismul sexual este:

A) slab pronunţat;

B) pronunţat;

C) inexistent.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 365

Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa fluierătoare?

A) A;

B) B;

C) C.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 366

La raţa suliţar dimorfismul sexual este:

A) slab pronunţat;

B) pronunţat;

C) inexistent.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 367

Raţa suliţar este specie:

A) sedentară;

B) de pasaj;

C) oaspete de vară.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 368

Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa suliţar?

A) A;

B) B;

C) C.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 369

La raţa lingurar dimorfismul sexual este :

A) slab pronunţat;

B) pronunţat;

C) inexistent.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 370

La raţa lingurar ”oglinda” este:

A) slab pronuţată la femele;

B) inexistentă la mascul;

C) colorată identic la mascul si la femelă.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 371

Raţa lingurar este specie:

A) de pasaj şi oaspete de vară;

B) oaspete de iarnă;

C) sedentară.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 372

Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa lingurar?

A) A;

B) B;

C) C.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 373

La raţa cu cap castaniu dimorfismul sexual este:

A) slab pronunţat;

B) pronunţat;

C) inexistent.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 374

Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa cu cap castaniu?

A) A;

B) B;

C) C.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 375

La raţa moţată dimorfismul sexual este:

A) slab pronunţat;

B) pronunţat;

C) inexistent.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 376

Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa moţată?

A) A;

B) B;

C) C.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 377

La raţa pestriţă dimorfismul sexual este:

A) slab pronunţat;

B) pronunţat;

C) inexistent.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 378

Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa pestriţă?

A) A;

B) B;

C) C.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 379

Raţa pestriţă este specie:

A) oaspete de vară şi pasaj;

B) oaspete de iarnă;

C) sedentară.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 380

Raţa sunătoare este specie:

A) sedentară şi oaspete de vară;

B) de pasaj şi oaspete de iarnă;

C) sedentară.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 381

La raţa sunătoare dimorfismul sexual este:

A) slab pronunţat;

B) pronunţat;

C) inexistent.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 382

Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa sunătoare?

A) A;

B) B;

C) C.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 383

Raţa cu cap negru este specie:

A) exclusiv sedentară;

B) oaspete de iarnă;

C) oaspete de vară.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 384

La raţa cu cap negru dimorfismul sexual este:

A) slab pronunţat;

B) pronunţat;

C) inexistent.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 385

Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa cu cap negru?

A) A;

B) B;

C) C.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 386

La gâsca de vară dimorfismul sexual este:

A) slab pronunţat;

B) pronunţat;

C) puternic pronuntat.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 387

Gâsca de vară este specie:

A) poligamă;

B) monogamă;

C) rareori monogamă.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 388

Gâsca prezintă ca adaptare pentru înot:

A) membrană interdigitală;

B) lobi digitali;

C) degete lungi.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 389

Care este cea mai mare gâscă sălbatică întâlnită în România?

A) gâsca de vară;

B) gâsca de semănătură;

C) gârliţa mare.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 390

Gâsca de vară este specie:

A) sedentară;

B) de pasaj şi oaspete de vară;

C) oaspete de iarnă.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 391

La gâsca de vară năpârlirea începe în luna:

A) aprilie;

B) iunie;

C) septembrie.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 392

Care din imaginile de mai jos reprezintă gâsca de vară?

A) A;

B) B;

C) C.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 393

Gâsca de semănătură este specie:

A) sedentară;

B) de pasaj;

C) oaspete de vară.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 394

Care din imaginile de mai jos reprezintă gâsca de semănătură?

A) A;

B) B;

C) C.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 395

Gârliţa mare este specie:

A) sedentară;

B) de pasaj şi oaspete de iarna;

C) oaspete de vară.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 396

Care este deosebirea între gârliţa mare şi gârliţa mică:

A) petele negre de pe burtă la gârliţa mare;

B) ciocul mai gălbui la gârliţa mică;

C) pata albă de pe frunte extinsă până deasupra ochiului şi un cerc galben în jurul ochiului la gârliţa mică.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 397

Care din imaginile de mai jos reprezintă gârliţa mare?

A) A;

B) B;

C) C.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 398

Găinuşa de baltă este specie:

A) sedentară;

B) sedentară şi oaspete de iarnă;

C) oaspete de vară.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 399

Care din imaginile de mai jos reprezintă cormoranul mare?

A) A;

B) B;

C) C.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 400

Becaţina comună este specie:

A) de pasaj;

B) oaspete de vară;

C) sedentară.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 401

Care din imaginile de mai jos reprezintă becaţina comună?

A) A;

B) B;

C) C.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 402

Sitarul de pădure este specie:

A) de pasaj şi oaspete de vară;

B) oaspete de iarnă;

C) sedentară.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 403

Care din imaginile de mai jos reprezintă sitarul de pădure?

A) A;

B) B;

C) C.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 404

Cocârlia de câmp este specie:

A) oaspete de vara şi de pasaj;

B) oaspete de iarnă;

C) sedentară.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 405

Care din imaginile de mai jos reprezintă ciocârlia de câmp?

A) A;

B) B;

C) C.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 406

Care din imaginile de mai jos reprezintă sturzul de iarnă (cocoşarul)?

A) A;

B) B;

C) C.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 407

Sturzul de iarnă (cocoşarul) este specie:

A) de pasaj;

B) oaspete de iarnă şi sedentară;

C) oaspete de vară.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 408

Care din imaginile de mai jos reprezintă sturzul de vâsc?

A) A;

B) B;

C) C.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 409

Care din imaginile de mai jos reprezintă sturzul viilor?

A) A;

B) B;

C) C.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 410

Porumbelul gulerat este specie:

A) eratică;

B) oaspete de vară şi de pasaj;

C) sedentară.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 411

Care din imaginile de mai jos reprezintă porumbelul gulerat?

A) A;

B) B;

C) C.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 412

Porumbelul de scorbură este specie:

A) eratică;

B) oaspete de vara si de pasaj;

C) sedentară.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 413

Care din imaginile de mai jos reprezintă porumbelul de scorbură?

A) A;

B) B;

C) C.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 414

Porumbelul gulerat se mai numeşte:

A) porumbel popesc;

B) porumbel de scorbură;

C) porumbel de stâncă.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 415

Porumbelul de scorbură se mai numeşte:

A) porumbel popesc;

B) porumbel gulerat;

C) golumb.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 416

Porumbelul gulerat îşi amenajează cuibul în:

A) arbori, situaţi în crânguri şi păduri;

B) arbori izolaţi;

C) poduri de clădiri părăsite.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 417

Porumbeii sălbatici sunt specii:

A) sedentare;

B) migratoare;

C) eratice.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 418

Turturica este specie:

A) oaspete de iarnă;

B) oaspete de vară;

C) sedentară.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 419

Care din imaginile de mai jos reprezintă turturica?

A) A;

B) B;

C) C.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 420

Guguştiucul este specie:

A) oaspete de iarnă;

B) oaspete de vară;

C) sedentară.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 421

Care din imaginile de mai jos reprezintă guguştiucul?

A) A;

B) B;

C) C.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 422

Cioara grivă este specie:

A) oaspete de iarnă;

B) oaspete de vară;

C) sedentară.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 423

Care din imaginile de mai jos reprezintă cioara grivă?

A) A;

B) B;

C) C.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 424

În România, cioara de semănătură este specie:

A) exclusiv oaspete de iarnă;

B) exclusiv oaspete de vară;

C) sedentară şi oaspete de iarnă.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 425

Care din imaginile de mai jos reprezintă cioara de semănătură?

A) A;

B) B;

C) C.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 426

Gaiţa este specie:

A) sedentară;

B) oaspete de iarnă;

C) oaspete de vară.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 427

Care din imaginile de mai jos reprezintă gaiţa?

A) A;

B) B;

C) C.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 428

Coţofana este specie:

A) sedentară;

B) oaspete de iarnă;

C) oaspete de vară.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 429

Prepeliţa are ciocul:

A) scurt;

B) mediu;

C) lung.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 430

Sitarul are ciocul:

A) scurt;

B) mediu;

C) lung.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 431

Raţa lingurar are ciocul:

A) drept;

B) încovoiat;

C) turtit dorso-ventral.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 432

Lişiţa prezintă ca adaptare pentru înot:

A) membrană interdigitală;

B) lobi digitali;

C) degete lungi.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 433

Găinuşa de baltă are penajul:

A) negru complet;

B) negru mat cu o pată albă pe frunte;

C) negru cu o pată roşie pe frunte şi pene albe la aripi şi coadă.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 434

Ierunca trăieşte în:

A) fâneţe umede, lunci mlăştinoase, terenuri inundate etc.;

B) dealuri xerofite, cu ierburi ţepoase şi mărăcini;

C) arborete din zona de dealuri înalte şi munte.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 435

Ierunca este specie:

A) migratoare;

B) sedentară;

C) eratică.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 436

Ierunca cuibăreşte în:

A) cuiburi sumar amenajate pe sol;

B) cuiburi construite din crenguţe şi paie pe ramuri;

C) cuiburi amenajate în scorburi.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 437

Sturzii cuibăresc în cuiburi amenajate:

A) pe ramuri;

B) în scorburi, crăpături din ziduri, cuiburile altor păsări etc.;

C) pe sol.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 438

Graurul este specie:

A) migratoare, oaspete de vară;

B) migratoare, oaspete de iarnă;

C) sedentară.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 439

Graurul trăieşte, în afara perioadei de cuibărit, în:

A) familii;

B) stoluri familiale mici;

C) stoluri mari.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 440

Ciorile grive cuibăresc:

A) în colonii;

B) în cuiburi izolate, amplasate în arbori înalţi;

C) în poduri de clădiri părăsite.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 441

Cioara de semănătură cuibăreşte:

A) în colonii, situate de obicei în arborete rare şi liziere înalte;

B) în cuiburi izolate amplasate în stufărişuri;

C) în podurile clădirilor părăsite.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 442

Stăncuţa este pasăre:

A) granivoră;

B) carnivoră;

C) omnivoră.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 443

Gaiţa este o specie care vieţuieşte, preponderent, în:

A) păduri;

B) vii şi livezi;

C) parcuri şi grădini din localităţi.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 444

Stăncuţa este specie:

A) sedentară;

B) oaspete de iarnă;

C) oaspete de vară.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 445

Care din imaginile de mai jos reprezintă stăncuţa?

A) A;

B) B;

C) C.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 446

Care din imaginile de mai jos reprezintă nagâţul?

A) A;

B) B;

C) C.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 447

Care din imaginile de mai jos reprezintă corbul?

A) A;

B) B;

C) C.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 448

Hrana cormoranului mare este compusă din:

A) plante acvatice, seminţe acvatice, melci, larve şi peşti;

B) plante acvatice, cereale, seminţe, melci, peşti;

C) exclusiv din peşte.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 449

Cormoranul mare cloceşte:

A) solitar;

B) în familii;

C) în colonii.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 450

Biotopul favorabil al fazanului este reprezentat de:

A) pădurile întinse de răşinoase şi foioase;

B) trupurile mici de pădure alternând cu terenuri agricole divers cultivate;

C) terenuri agricole cultivate cu monoculturi.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 451

Fazanul este specie:

A) autohtonă;

B) alohtonă;

C) migratoare.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 452

Vârsta cocoşului de fazan se poate aprecia după:

A) lungimea penelor din coadă;

B) forma şi mărimea ciocului;

C) mărimea şi forma pintenilor.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 453

Activitatea fazanului are caracter preponderent:

A) auroral şi nocturn;

B) crepuscular şi nocturn;

C) diurn.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 454

Dimorfismul sexual la fazan este:

A) slab pronunţat;

B) puternic pronunţat;

C) inexistent.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 455

Constituirea “haremurilor” la fazan are loc:

A) primăvara, devreme;

B) vara;

C) tot timpul anului.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 456

Fazanul este specie:

A) poligamă;

B) monogamă;

C) rareori poligamă.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 457

Hrana fazanului este de origine:

A) vegetală şi animală;

B) exclusiv vegetală;

C) exclusiv animală.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 458

Care din imaginile de mai jos reprezintă femela de fazan:

A) A;

B) B;

C) C.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 459

Urma tipar a fazanului se aseamănă ca formă cu urma de:

A) cocoş de munte;

B) raţă;

C) potârniche.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 460

Câte ponte depune, de regulă, făzăniţa în cursul unui an?

A) 1;

B) 3;

C) 5.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 461

Diferenţierea între cocoşii de fazan mai mici de un an şi cei mai mari de un an se face după:

A) forma şi mărimea pintenilor;

B) lungimea ciocului;

C) forma capului.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 462

Simţurile cele mai dezvoltate ale fazanului sunt:

A) mirosul şi văzul;

B) văzul şi auzul;

C) mirosul şi auzul.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 463

Fidelitatea fazanului mascul faţă de locul unde a crescut este:

A) puternic pronunţată;

B) pronunţată;

C) puţin pronunţată;

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 464

Care este vârsta maturităţii sexuale a fazanului?

A) 5-6 luni;

B) 10 luni;

C) 16 luni.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 465

Unde îşi face făzăniţa cuibul?

A) în arbori înalţi, rămuroşi, cu coronamentul bogat;

B) în arbuşti deşi de preferinţă amplasaţi în interiorul pădurii;

C) pe sol, într-o adâncitură căptuşită cu iarbă şi pene.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 466

Câte ouă depune, în medie, făzăniţa în cuib?

A) 10 – 12;

B) 4 - 6;

C) 2 - 4.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 467

Cât durează incubaţia la fazan?

A) 24 de zile;

B) 36 de zile;

C) 48 de zile.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 468

La fazan, clocirea o face :

A) femela;

B) femela ajutată de mascul;

C) masculul.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 469

La fazan, creşterea puilor o face :

A) femela;

B) femela ajutată de mascul;

C) masculul.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 470

Fazanul negru (tenebrosus) reprezintă:

A) varietate a fazanului comun cu penajul de culoare neagră cu nuanţe de albastru şi verde pe cap, gât şi spate;

B) subspecie a fazanului comun cu penajul de culoare cenuşie cu nuanţe de verde-metalic;

C) specie de fazan cu penajul de culoare neagră cu nuanţe de roşu-închis şi guler alb.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 471

Biotopul favorabil potârnichii este reprezentat de:

A) pădurile întinse de răşinoase şi foioase;

B) câmpii şi coline cu tufişuri şi culturi agricole diverse;

C) terenuri agricole cultivate cu monoculturi.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 472

Arealul potârnichii, în România, este:

A) din zona de câmpie până în golul alpin;

B) doar în zonele de câmpie;

C) doar în zonele de câmpie şi deal.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 473

Nuanţa generală a potârnichii este:

A) cenuşie;

B) ruginie;

C) ruginie – marmorată.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 474

Masculii de potârniche se deosebesc de femele prin:

A) pata brună sub formă de potcoavă de pe piept este mai evidentă;

B) dungile gălbui de pe penele aripilor care sunt atât longitudinale, cât şi transversale;

C) coada vizibil mai lungă a masculului.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 475

La potârniche cloceşte:

A) numai femela;

B) numai masculul;

C) ambele sexe.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 476

Câte ponte depune, în mod normal, o potârniche într-un an:

A) o singură pontă;

B) două ponte;

C) 3-4 ponte.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 477

Activitatea potârnichii are caracter preponderent:

A) auroral şi nocturn;

B) crepuscular şi nocturn;

C) diurn.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 478

Dimorfismul sexual la potârniche este:

A) slab pronunţat;

B) puternic pronunţat;

C) inexistent.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 479

Care din imaginile de mai jos reprezintă masculul de potârniche:

A) A;

B) B;

C) C.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 480

Potârnichea este specie:

A) poligamă;

B) monogamă;

C) rareori poligamă.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 481

Hrana potârnichii este de origine:

A) vegetală şi animală;

B) exclusiv vegetală;

C) exclusiv animală.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 482

Urma tipar a potârnichii se aseamănă cu urma de:

A) cocoş de munte;

B) raţă;

C) fazan.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 483

Hrana puilor de potârniche, în primele două săptămâni de viaţă este preponderent:

A) vegetală;

B) animală;

C) minerală şi vegetală.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 484

Simţurile cele mai dezvoltate la potârniche sunt:

A) mirosul şi văzul;

B) văzul şi auzul;

C) mirosul şi auzul.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 485

Fidelitatea potârnichii faţă de locul de trai este:

A) pronunţată;

B) puţin pronunţată;

C) nu este fidela locului de trai.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 486

Potârnichea este o specie

A) sedentară;

B) migratoare;

C) oaspete de vară.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 487

Potârnichea îşi face cuibul:

A) în arbori;

B) în scorburile arborilor bătrâni;

C) pe sol.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 488

Care este vârsta maturităţii sexuale a potârnichii?

A) 5-6 luni;

B) 10 luni;

C) 14 luni.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 489

În perioada de iarnă potârnichea trăieşte astfel:

A) individual;

B) în perechi;

C) în stoluri.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 490

Hrana prepeliţei este de origine:

A) vegetală şi animală;

B) exclusiv vegetală;

C) exclusiv animală.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 491

Care din imaginile de mai jos reprezintă prepeliţa:

A) A;

B) B;

C) C.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 492

Prepeliţa este specie:

A) migratoare;

B) sedentară;

C) eratică.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 493

Prepeliţa îşi face cuibul:

A) în arbori;

B) în scorburile arborilor bătrâni;

C) pe sol.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 494

Câte ponte depune prepeliţa în cursul unui an?

A) 1-2;

B) 3-4;

C) 4-5.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 495

Biotopul favorabil prepeliţei este reprezentat de:

A) câmpii, fâneţe, culturi agricole, mirişti;

B) păduri întinse din zona de deal;

C) păduri situate în zona de munte.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 496

Migraţia catre Africa a prepeliţei are loc preponderent în luna:

A) iulie;

B) septembrie;

C) noiembrie.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 497

Activitatea prepeliţei are caracter preponderent:

A) auroral şi nocturn;

B) crepuscular şi nocturn;

C) diurn.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 498

În România, prepeliţa trăieşte pe perioada de iarnă astfel:

A) în perechi;

B) în stoluri;

C) nu rămâne peste iarnă în România.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 499

Prepeliţa mai poartă denumirea populară de:

A) cocoşar;

B) găinuşă;

C) pitpalac.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 500

În România, biotopul favorabil cocoşului de munte este reprezentat de:

A) pădurile întinse de răşinoase ;

B) trupurile mici de pădure alternând cu terenuri agricole divers cultivate;

C) terenuri agricole din zona de munte cultivate cu monoculturi.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 501

Activitatea cocoşului de munte are caracter preponderent:

A) auroral şi nocturn;

B) crepuscular şi nocturn;

C) diurn.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 502

Dimorfismul sexual la cocoşul de munte este:

A) slab pronunţat;

B) puternic pronunţat;

C) inexistent.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 503

Cocoşul de munte este specie:

A) poligamă;

B) monogamă;

C) rareori poligamă.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 504

Hrana cocoşului de munte este de origine:

A) animală şi vegetală;

B) exclusiv vegetală;

C) exclusiv animală.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 505

Care din imaginile de mai jos reprezintă masculul de cocoş de munte:

A) A;

B) B;

C) C.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 506

Caracteristica urmei tipar a cocoşului de munte pe zăpadă este dată de:

A) imprimarea a trei degete;

B) imprimarea a cinci degete;

C) imprimarea degetelor şi a „vârzobilor”.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 507

Ce reprezintă „vârzobii” la cocoşul de munte?

A) lamele cornoase crescute pe degete;

B) lamele cornoase crescute în jurul urechilor;

C) smocul de pene ce atârnă sub cioc.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 508

Simţurile cele mai dezvoltate la cocoşul de munte sunt:

A) mirosul şi văzul;

B) văzul şi auzul;

C) mirosul şi auzul.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 509

Cocoşul de munte este specie:

A) migratoare;

B) sedentară;

C) eratică.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 510

Cocoşul de munte are ciocul:

A) drept;

B) încovoiat;

C) turtit dorso – ventral.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 511

Vârzobii la cocoşul de munte sunt:

A) permanenţi;

B) temporari, doar în perioada de iarnă;

C) permanenţi, doar la exemplarele bătrâne.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 512

Ritualul de împerechere al cocoşului de munte poartă denumirea de:

A) învârtit;

B) alergat;

C) rotit.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 513

Câte ouă depune găina cocoşului de munte?

A) 6 – 10;

B) 2 – 4;

C) 16 - 18.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 514

Rotitul cocoşului de munte are loc:

A) în februarie - martie;

B) în septembrie – octombrie;

C) în aprilie – mai.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 515

Rotitul fals al cocoşului de munte are loc în perioada:

A) martie – aprilie;

B) aprilie – mai;

C) octombrie – început de noiembrie.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 516

Dimorfismul sexual la cocoşul de mesteacăn este:

A) slab pronunţat;

B) puternic pronunţat;

C) inexistent.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 517

Cocoşul de mesteacăn este specie:

A) poligamă;

B) monogamă;

C) rareori poligamă.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 518

Hrana cocoşului de mesteacăn este de origine:

A) animală şi vegetală;

B) exclusiv vegetală;

C) exclusiv animală.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 519

Care din imaginile de mai jos reprezintă masculul de cocoş de mesteacăn:

A) A;

B) B;

C) C.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 520

Cocoşul de mesteacăn este specie:

A) migratoare;

B) sedentară;

C) eratică.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 521

În România, cocoşul de mesteacăn trăieşte în:

A) păduri de mesteacăn;

B) păduri de fag;

C) jnepenişuri şi golul alpin.

Păsările, oaspeţi de iarnă în România, cuibăresc: B) în ţările nordice;

Păsările, oaspeţi de vară în România, cuibăresc:

Păsările, oaspeţi de iarnă în România, cuibăresc:

Remigele reprezintă penele cu ajutorul cărora păsările:

Rectricele reprezintă penele cu ajutorul cărora păsările:

Tectricele păsărilor servesc pentru:

Sacii aerieni, aflaţi în legătură directă cu plămânii păsărilor, servesc în principal pentru:

Păsările din speciile de interes cinegetic au:

Poartă denumirea de sarsele următoarele specii de raţe sălbatice:

La raţa mare dimorfismul sexual este:

La raţa mare, năpârlirea se produce:

La raţa mare ”oglinda” este:

Raţa mare este, de regulă, specie:

Hrana raţei mari este de origine:

Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa mare?

La raţa cârâitoare dimorfismul sexual este:

Raţa cârâitoare este specie:

La raţa cârâitoare ”oglinda” este:

Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa cârâitoare?

La raţa mică dimorfismul sexual este:

La raţa mică ”oglinda” este:

Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa mică?

Raţa mică este specie:

La raţa fluierătoare dimorfismul sexual este:

Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa fluierătoare?

La raţa suliţar dimorfismul sexual este:

Raţa suliţar este specie:

Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa suliţar?

La raţa lingurar dimorfismul sexual este :

La raţa lingurar ”oglinda” este:

Raţa lingurar este specie:

Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa lingurar?

La raţa cu cap castaniu dimorfismul sexual este:

Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa cu cap castaniu?

La raţa moţată dimorfismul sexual este:

Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa moţată?

La raţa pestriţă dimorfismul sexual este:

Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa pestriţă?

Raţa pestriţă este specie:

Raţa sunătoare este specie:

La raţa sunătoare dimorfismul sexual este:

Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa sunătoare?

Raţa cu cap negru este specie:

La raţa cu cap negru dimorfismul sexual este:

Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa cu cap negru?

La gâsca de vară dimorfismul sexual este:

Gâsca de vară este specie:

Gâsca prezintă ca adaptare pentru înot:

Care este cea mai mare gâscă sălbatică întâlnită în România?

Gâsca de vară este specie:

La gâsca de vară năpârlirea începe în luna:

Care din imaginile de mai jos reprezintă gâsca de vară?

Gâsca de semănătură este specie:

Care din imaginile de mai jos reprezintă gâsca de semănătură?

Gârliţa mare este specie:

Care este deosebirea între gârliţa mare şi gârliţa mică:

Care din imaginile de mai jos reprezintă gârliţa mare?

Găinuşa de baltă este specie:

Care din imaginile de mai jos reprezintă cormoranul mare?

Becaţina comună este specie:

Care din imaginile de mai jos reprezintă becaţina comună?

Sitarul de pădure este specie:

Care din imaginile de mai jos reprezintă sitarul de pădure?

Cocârlia de câmp este specie:

Care din imaginile de mai jos reprezintă ciocârlia de câmp?

Care din imaginile de mai jos reprezintă sturzul de iarnă (cocoşarul)?

Sturzul de iarnă (cocoşarul) este specie:

Care din imaginile de mai jos reprezintă sturzul de vâsc?

Care din imaginile de mai jos reprezintă sturzul viilor?

Porumbelul gulerat este specie:

Care din imaginile de mai jos reprezintă porumbelul gulerat?

Porumbelul de scorbură este specie:

Care din imaginile de mai jos reprezintă porumbelul de scorbură?

Porumbelul gulerat se mai numeşte:

Porumbelul de scorbură se mai numeşte:

Porumbelul gulerat îşi amenajează cuibul în:

Porumbeii sălbatici sunt specii:

Turturica este specie:

Care din imaginile de mai jos reprezintă turturica?

Guguştiucul este specie: